Off... tu inger fara aripi , de ce mereu ma lasi sa te astept infrigurat pe o scara de marmura ca sa vi apoi cun zambet ironic si buzeleti fine ma lasi
tot mai rar sa ti le ating. Simti oare schimbarea din glasul meu sau tie frica sa nu iti pierzi nemurirea pentru un muritor de rand ca mine . Daca ar fi asa
de ce in noptile de vara ai fost in stare sa iti sacrifici eternitatea pentr-un manunchi de ani alaturi de mine. Te-am asteptat zile langa lac
si tu mereu nu m-ai cautat , te rog iartami raceala si intelegemi mahneala , e dragostea ce ti-o port pe o petala de trandafir de un rosu inflacarat
de la spini prin care sa scurs al meu sange in asteptarea ta.Tie frica sa nu uit sau tu m-ai uitat si m-ai abandonat langa lac unde odata priveam
luna si imi spunei ca odata vom fi stelele din prejurul ei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu