Incep aceste randuri cu o doza de ura cu putina amagire , cred ca implica si putina nostalgie si totusi reteta perfecta pentru un blestem as putea spune. Pot incepe spunand cuvinte mari pentru o chestie atat de neinsinifianta. Mi-am regasit puterea toate intr-o
ura nedozata , imi ascund tot sub marca urii .M-am ridicat dintr-o groapa adanc si minutios sapata , m-am scuturat de un praf ce 2 ani ma invaluit si incet incet vietile vi le-am naruit. Am sperat ca totusi va mai pot da o sansa si sa cream o oarecare compasiune,
greist nu era sa fie decat un ritual pentru mai multa agonie fara rost. Am decis sa va blestem in sange si sa va scriu ce aveam de zis pe alea vostre fruntii . As prefera sa nu zic nimic si sa fac dar mie atat de greu sa zmulg ceva ce presimt ca nu o sa merit
si in schimb ,mie sa nu primesc decat amagiri in loc de satisfactia nebuna ce o visez. Sunt asa confuz si ma zbat printre randuri de parca nu stiu daca vas omora sau mangaia. Inchei spunand ca nimic nu sa schimbat si ca simt acelasi lucru ca la inceput.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu