Stau singur , atat de singur nici sunetul frunzelor uscate ce prevestesc doliul unui copac odata verde nu ma mai fac sa tresar , sunetul ierbi doar ma intarata sa raman nemiscat sa stau impietrit , ma simt abandonat , amorit pe o stanca , si parca nimeni nu vrea sa ma readuca la viata , ochii ii tin deschisi neclintiti , privesc in gol , din cand in cand mai prind o fractiune de realitate si ma trezesc pe varful unei stanci in pustietate in jos find doar gol , cu toata puterea strig IUBITO , ecoul meu se raspandeste insa , nu primesc nici cel mai mic raspuns, dar cand o lacrima mi-a picat pe mana mea parca sangele a mai miscat din nou prin mine, dar tot amortit ma simteam , doar sunetul ce ma tulbura de cateva zile ce se audea in surdina , imi doream asa de mult sa il ascult , frigul incepeam din nou sa il simt , vantul ma inspainta parca zidul ce ma izola incepea sa se crape incet incet , fiecare bucata ce cadea ma facea sa ma simt tot mai euforic , insa mainile imi erau legate , cand tot zidul sa crapat si moartea ma chema si eu zambind o asteptam , pe stanca mea a apurt un uliu ce in cioc tinea libertatea mea , mi-am simtit mainile libere , am luato la fuga prin padure , ranile insagerate incet incet mi se vindecau , suflul imi revena ,parul se regenera , pielea mi se albea , cerul se crapa incet si razele de soare patrundeau , alergam ca un nebun dupa sunetul ce ma trezise , nu concepeam ca acel sunet sa nu provina de la ceva mirific , insa m-am oprit in fata unei cascade sunetul sa oprit ,o voce ma cutremurat ,, Aruncate , nu mai sta vezi te-am salvat ,acum e randul tau " am sarit fara nici cea mai mica remuscare incet frica ma cuprindea , cu cat pietrele imi zambeau mai tare , deja imi imaginam corpul strivit , nu speram ca aripile sa le mai merit , insa ele m-au vrut deodata am simtit ca ma ridicam ma simteam liber ,vedeam aripi albe ce ma ocroteau , insa nu erau ale mele , m-au suit sus pe stanca de unde am sarit nebun in gol , era o femeie , superba ,imi dadea senzatia ca era creata toata din lumina ,insa ii curgeau lacrimile si mi-a zis nu am putut sa iti redau nemurirea si nici macar puritatea , intr-o clipa am inteles de ce aripile imi erau negreu ca tacunele . Atunci mi-a spus , Te-ai aruncat in gol nu din iubire, nu din mila , nu din dorinta de a salva , ci din lacomia ca vei gasi ceva , nu ai vazut mai departe de tine . A plecat lasanduma in umbra , am inceput sa cotrobai de nebun singur , prin padure aripile nu le puteam ascunde, mergeam cu ele , penele mele parca erau blestemate mai vedeam cate o picatura de alb, incet incet m-am resemnat cu gandul si am inceput sa zambesc ironic chiar as putea spune diabolic am mers incontinu , pana cand am gasit un lup insangerat cu o sabie negra ce avea in varf un smarald , am luat sabia , am lins sangele, si am continuat vanatoarea ,mergand lent spre padure am gasit inca 9 ingeri ca si mine formand un cerc , eram singrul care lipseam , toti aveau aceleasi aripi , aceleasi sabi , iar in mijloc un inger pur , si mi sa zis acum esti al nostru si noi ai tai , dar inainte , infige pumnalul fara mila in el i-ai inima si storceio , asta merita ca ei au vazut lacomie in chinul ce l-am suportat ,atunci am simtit atata ura si m-am repezit , am sarit in aer, am infipt pumnalul in el si cu aripile l-am acoperit , am luat inima si am scurso , m-am simtit liber ,descatusat , si tot odata nemuritor , insa acum eram un inger al nopti , un demon , eu nu mai aparam si nici macar nu mai puteam sa nu fac rau , tot ce imi doream era , inima celor care ma adusesera unde eram , stateam insa noptile pe stanca unde privisem zidul cum se crapase si varsam o lacrima pentru ce fusesem ,insa sarutul ce trebuia sa il primesc sa fiu liber nu l-am primit , nici mangaiere , doar un test , care nu putea fi trecut si o lacrima ipocrita am primit pentru chinul indurat in dorinta de a salva oameni. Am decis sa curm suferinta altor ingeri inainte de a simtit ce am simtit eram cei zece demoni , cu aripi negre si suflete albe si totusi cu priviri intunecate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu